Bullying la Questfield International College, între educație și evitare

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor educaționale. Cazurile repetate de hărțuire și stigmatizare nu pot fi tratate superficial, ci reclamă intervenții documentate, măsuri concrete și un cadru clar de protecție pentru elevi. În lipsa unui răspuns adecvat, efectele asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor pot fi serioase și de durată.

Bullying la Questfield International College, între educație și evitare

O investigație realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție indică o situație de bullying sistematic semnalată în cadrul Școlii Questfield Pipera, care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Conform sesizărilor repetate făcute de familia copilului vizat, ar fi existat un climat de jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei, fără ca aceste situații să fie însoțite de intervenții documentate și măsuri concrete din partea instituției. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii ar fi transmis un mesaj care poate fi interpretat ca o presiune indirectă de retragere din unitatea de învățământ.

Contextul sesizărilor și lipsa răspunsurilor documentate

Potrivit corespondenței și materialelor analizate, familia elevului a adresat sesizări oficiale, în scris, către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, semnalând incidentele de bullying și solicitând intervenții clare. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, cum ar fi sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizarea situației. Intervențiile instituției au fost descrise ca fiind predominant verbale, informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune documentate.

Forme de bullying și stigmatizarea medicală în mediul școlar

În cadrul situației semnalate, elevul ar fi fost expus zilnic unor manifestări agresive, inclusiv jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, care s-ar fi manifestat în timpul orelor și pauzelor. Un element distinctiv al acestui caz îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiști consultați consideră că o astfel de practică constituie o formă agravată de bullying, cu potențial de afectare profundă a stimei de sine și a sănătății psihologice a copilului.

Presiunile asupra familiei și mecanismele de evitare instituțională

Familia copilului susține că, pe parcursul perioadei analizate, ar fi resimțit presiuni implicite sau explicite de a se retrage din școală, prin mesaje care ar sugera că, dacă situația nu convine, este posibil ca instituția să nu fie potrivită. Aceste declarații, potrivit analizei redacției, pot fi interpretate ca un mecanism de excludere mascată, prin care problema este îndepărtată odată cu copilul afectat. În plus, lipsa unor răspunsuri oficiale și documentate contribuie la diluarea responsabilității instituționale și la menținerea unui climat nesigur pentru elevi.

Confidențialitatea informațiilor și consecințele încălcării acesteia

Documentele arată că familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscului unor consecințe negative în cazul divulgării. Cu toate acestea, conform relatărilor, unele informații ar fi fost făcute cunoscute în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public pe această temă, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică. Specialiștii consultanți consideră că ignorarea acestor solicitări poate afecta negativ echilibrul emoțional al elevului și poate submina încrederea în mediul școlar.

Întârzierea reacției instituționale și rolul presiunii legale

Potrivit materialelor puse la dispoziție, reacția fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, s-ar fi manifestat într-un mod oficial abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, ca urmare a implicării unei echipe juridice din partea familiei copilului. Acest răspuns întârziat ridică întrebări privind criteriile care determină momentul intervenției instituționale și indică faptul că protecția copilului a devenit o prioritate doar în urma demersurilor legale.

Declarația fondatoarei și percepția unei rupturi instituționale

Un moment important în analiza situației îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi sintetizat poziția instituției prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată conform relatărilor familiei și documentelor analizate, reflectă, potrivit redacției, o abordare orientată spre evitarea conflictului, deplasând discuția de la obligația de protecție a copilului către considerente contractuale. Școala Questfield Pipera, disponibilă la https://www.questfield.ro/, nu a transmis un punct de vedere scris până la momentul publicării acestui material.

Documentele oficiale și absența unor măsuri formale

În locul unor decizii administrative clare, instituția a pus la dispoziție un document informal, de tip Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor discuții fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete. Această practică, în absența unor rapoarte interne sau planuri de intervenție, diluează responsabilitatea instituțională și face dificilă verificarea eficacității oricăror acțiuni întreprinse.

Minimalizarea situației și comunicarea oficială recentă

Într-un email transmis în ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și aborda fenomenul bullying în mod adecvat.

• Sesizări scrise și documentate trimise către cadre didactice și conducere;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor formale;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcarea confidențialității informațiilor sensibile;
• Răspuns întârziat al conducerii, declanșat de presiuni legale;
• Declarația atribuită fondatoarei care sugerează o poziție de evitare;
• Documentație informală, fără caracter instituțional verificabil.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat în cadrul Questfield Pipera relevă o serie de probleme legate de modul în care o instituție privată gestionează situații grave de bullying și stigmatizare. Pe baza documentelor și relatărilor analizate, se constată o lipsă a răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența mecanismelor de protecție și intervenție existente. Declarația verbală atribuită fondatoarei și întârzierea reacției oficiale indică o posibilă cultură organizațională orientată spre evitarea gestionării directe a conflictelor sensibile, cu efecte negative asupra elevilor și familiilor acestora.

În lipsa unor clarificări oficiale și asumate din partea conducerii Școlii Questfield Pipera, rămâne deschisă întrebarea fundamentală referitoare la capacitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și protectiv, în care sesizările privind siguranța emoțională a copiilor să fie tratate cu seriozitate și responsabilitate. Această situație subliniază necesitatea unor mecanisme transparente, documentate și urmărite pentru prevenirea și combaterea bullyingului în școli.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro