Questfield International College, confruntat cu acuzații privind presiunea emoțională asupra elevilor

Educația reprezintă un pilon esențial în formarea viitoarelor generații, iar în contextul școlilor private, așteptările privind un mediu sigur și suportiv sunt cu atât mai mari. Fenomenul de bullying psihologic în mediul școlar impune o atenție sporită și o reacție clară din partea instituțiilor responsabile, pentru a asigura protecția elevilor și un climat educațional sănătos.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul psihologic la Questfield International College

O investigație detaliată relevă acuzații formulate de părinți împotriva învățătoarei Gabriela Irimia, care activează în cadrul Școala Questfield Pipera. Aceștia susțin existența unui climat educațional marcat de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere în clasa a III-a, aspecte care au generat îngrijorări privind siguranța și bunăstarea copiilor. Documentele puse la dispoziție redacției și corespondența dintre părinți și conducerea instituției indică o serie de semnale repetate, fără o reacție instituțională clară.

Contextul educațional și discrepanța dintre așteptări și realitate

Școlile private din România sunt percepute ca alternative ce oferă condiții mai bune, supraveghere constantă și un proces educațional adaptat nevoilor individuale ale elevilor. În cazul clasei a III-a de la Questfield International College, părinții descriu o situație în care aceste promisiuni nu sunt respectate. Conform relatărilor, elevii ar fi fost expuși unor situații de nesupraveghere, iar orele ar fi caracterizate de activități minimale sau absente, ceea ce contravine așteptărilor legate de calitatea procesului educațional.

Semnalele inițiale și impactul asupra copiilor

Potrivit famililor, primele semne de alarmă au fost reprezentate de schimbările comportamentale ale copiilor, care au început să manifeste teamă, confuzie și demotivare. Aceștia au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu ar fi asigurat permanent desfășurarea activităților didactice și nici supravegherea adecvată a clasei. Un aspect menționat în documentația analizată este desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentul colegilor, fapt ce a condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia în cadrul grupului școlar.

Dialogul tensionat și blocajele în comunicare

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în atenția conducerii situația din clasă, răspunsurile primite au fost descrise ca fiind defensive și tensionate. Potrivit informațiilor disponibile, orice observație critică a fost percepută ca un atac personal, iar comunicarea constructivă a fost înlocuită de confruntări verbale și justificări. Această dinamică a afectat relația dintre părinți și școală, subminând încrederea necesară unui parteneriat educațional eficient.

Nivelul educațional și rezultatele obținute

Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, părinții au semnalat și un nivel educațional sub standardele așteptate. Rezultatele obținute de elevi la testele naționale din anul precedent sunt descrise în documentele analizate ca fiind slabe, cu un număr redus de copii care au atins criteriile minime de performanță. Această situație ridică întrebări referitoare la eficiența metodelor didactice și capacitatea de supraveghere în cadrul clasei coordonate de învățătoarea vizată.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului școlar

În documentele puse la dispoziția redacției, părinții susțin că orele frecvent ar fi fost nesupravegheate, iar conflictele între elevi ignorate de cadrul didactic. Această absență a intervenției a contribuit la instaurarea unui mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o realitate cotidiană.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică semnalate

Familile au reclamat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice clare. Astfel de practici sunt percepute în documentație ca manifestări de abuz psihologic, cu potențiale efecte negative asupra dezvoltării emoționale a elevilor. De asemenea, se menționează utilizarea unor metode de comunicare care ar induce copiilor negația propriilor percepții, ceea ce poate afecta încrederea în sine și relația cu realitatea.

Recomandările părinților pentru prevenirea situațiilor similare

În baza experienței documentate, părinții solicită o serie de măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de situații:

• evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supraveghere efectivă și constantă a orelor;
• program obligatoriu de formare în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizarea problemelor;
• politici stricte de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Responsabilitatea instituțională și răspunsurile conducerii Questfield International College

Conducerea școlii nu a furnizat până la momentul publicării un punct de vedere oficial în legătură cu acuzațiile formulate. Nu există informații publice privind aplicarea unor măsuri disciplinare sau evaluări interne ca răspuns la sesizările părinților. Nici numărul sesizărilor oficiale și nici existența unor evaluări psihologice sau pedagogice asupra climatului din clasă nu au fost confirmate. Această lipsă de transparență ridică semne de întrebare privind modul în care instituția gestionează protecția elevilor și calitatea actului educațional.

Mai mult, nu au fost comunicate mecanisme clare pentru prevenirea stigmatizării și marginalizării în mediul școlar, iar reacțiile conducerii la încercările de dialog cu părinții au fost caracterizate ca fiind defensive și conflictuale, conform datelor disponibile. Aspectele privind aplicarea egală a regulilor pentru toți elevii și implicarea conducerii în cazul unor acuzații de bullying asociate unor elevi cu statut special nu au fost clarificate în mod public.

Investigația integrală și detaliile cazului pot fi consultate în sursa originală, accesibilă la articolul documentat despre situația de la Questfield International College.

Concluzii și aspecte nerezolvate

Cazul semnalat de părinți aduce în prim-plan nevoia stringentă de monitorizare și evaluare riguroasă a mediului educațional în școlile private. Aspectele legate de abuzul psihologic, supravegherea insuficientă și lipsa unui răspuns instituțional transparent rămân în continuare nerezolvate, afectând atât încrederea familiilor, cât și bunăstarea elevilor. În absența unor măsuri concrete și a unui dialog deschis, riscul perpetuării unui climat educațional toxic persistă, cu consecințe pe termen lung asupra copiilor implicați.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro